Întrebări la început de an

O știre de început de an

http://www.zf.ro/zf-24/ministrul-comunicatiilor-a-discutat-cu-berd-despre-finantarea-telekom-radiocom-si-a-postei-romane-14955256

anunța că în primele zile ale noului an au avut loc discuții la vârf între conducerea Ministerului Societății Informaționale și reprezentanți BERD, subiectul fiind ”finanţarea companiilor Telekom România, Radiocom, Poşta Română şi modul în care BERD poate fi implicată în susţinerea acestor proiecte, conform unui anunţ al instituţiei”. Dorința și graba de a începe anul în forță, de a rezolva problemele este lăudabilă. Curios este însă faptul că nu am reușit să găsesc pe site-ul ministerului anunțul despre această întilnire și despre discuțiile purtate, ci doar o trimitere la sursa menționată mai sus. Dar aceasta nu este singura curiozitate!

 

De ce Telekom?

De ce ministerul, acționarul minoritar (45,99% din RomTelekom care deține 30% din fostul Cosmote), trebuie să poarte discuții pentru finanțarea Telekom? Nu are, oare, Telekom puterea să obțină singură finanțarea necesară dezvoltării afaceri? Până în anul 2013, când Ministerul Finanțelor a prezentat ultimele informații financiare despre RomTelekom aceasta avea un grad de îndatorare mic - 12,7% în 2013 - cel mai mic pe piața comunicațiilor fixe. Nu la fel de bine stătea fostul Cosmote 108,6%, cel mai mare din piața comunicațiilor mobile! Oare nici acționarul majoritar OTE nu poate să negocieze obținerea finanțării unui operator din grupul său? Până acum ceva vreme OTE avea întradevăr probleme cu împrumuturile - circa €3 miliarde micșorate prin vânzarea unor active (Globul din Bulgaria, ..). Este adevărat că situația din Grecia, piața principală pentru OTE, nu este roză și că veniturile grupului OTE și EBITDA erau în scădere ușoară în primele trei trimestre din 2015. Oare, nici Deutsche Telekom, acționarul important OTE, nu are suficientă putere de negociere pentru a obține finanțare pentru un operator din grup? 

Apoi, cum să corelăm această știre, discuții cu BERD pentru finanțarea Telekom, cu abținerea reprezentanților României la votul pentru învestirea noului director executiv Telekom Romania, Miroslav Majoros?

Și încă o întrebare - oare mai este intersat ministerul de vânzarea unui pachet de acțiuni Telekom, a patra tentativă începută în 2013, de vreme ce se preocupă de finanțarea acestuia, de întărirea acesteia? Greu de crezut s-a discutat despre vânzarea întregului pachet de 45,99% din RomTelekom către BERD.

Radiocom un vechi ”client”!

Pe listă apar și două companii deținute de statul român, care au ceva probleme - Radiocom și Poșta Română.

Prezența acestor companii nu este o surpriză. Radiocom a avut în decursul timpului probleme cu împrumuturile, mare parte cu garanția statului - circa €180 milioane împrumuturi la venituri de €78 milioane în 2011, în scădere la circa €100 miliane la venituri de circa €75 milioane în 2014. Când statul nu a mai garantat a fost mai dificil să obțină împrumuturi și astfel am avut eșecul trecerii la TV terestră digitală. Poșta Română vine după eșecul privatizării și după câțiva ani cu pierderi, ultimul an sau ultimii doi ani fiind, se pare, cu profit.

Să înțelegem oare că nici Poșta Română și nici Radiocom nu sunt în stare să obțină creditare singure, fără sprijinul statului, doar pe baza planului de afaceri?

Să înțelegem oare că se încercă din nou împrumuturi cu garanția statului, cu care Radiocom s-a obișnuit în decursul timpului și grație cărora a reușit să ajungă la datorii de €180 miiloane în 2011?

Sau, să înțelegem că se încercă din nou, pentru a nu știu câta oară, restructurarea, întărirea poziției pe piață, creșterea valorii, etc. a acestor companii înainte de …, cum declarau mai toți foști miniștrii ai telecomunicațiilor?

Dacă este așa, soluția pare, mai degrabă, privatizarea care să aducă o conducere eficientă.

Radiocom este o afacere bazată pe tehnologie, ca de altfel toate afacerile din comunicații electronice, și ar trebui condusă de o echipă executivă care să înțeleagă pe lângă tehnologie, afacerea, mai ales. Eșecul trecerii la Tv terestră digitală, care a pus România pe lista rușinii, a țărilor ce nu și-au respectat angajamentele asumate la nivel international, arată că Radiocom are mare nevoie de o echipă executivă. Poate că, înainte de finanțare, Radiocom ar avea nevoie de o echipă executivă care să evite astfel de eșecuri, care să știe ce să facă cu împrumuturile. De la BERD, de exemplu.  

Sau, să fie BERD interesată de participații in aceste companii, pe care să le achiziționeze de la statul român? La privatizarea RomTelecom din 1998, BERD a avut opțiunea de a cumpăra un pachet de acțiuni ale operatorului pe care nu a exercitat-o însă. Oare, acum va dori? N-ar fi rău!